Ai deja un expresial? Atunci: login in expresial
Inca n-ai un expresial? Atunci: fa-ti un expresial

inchide fereastra
Username
Parola
Am uitat parola | Inregistrare

Dă LIKE pentru Spunetiparerea.ro!
apasă butonul de LIKE de mai jos



sunt deja fan

-> -> -> Cap 4

Cap 4

postat la data 22.07.2012, ora 23:20
categorie: Ficțiune

Share | |


e 11 si un sfert si ne-am pierdut in noapte.Printre sarutari,saliva,degete sunt ei doi.umbrele lor se impletesc pe perete.timpul trece repede.LA inceputul serii erau doi,dimineata prinde doar unul.Ea se imbraca repede dupa in timp ce el mai sta lungit,sfarsit de puteri.Ea spune ca nu depune niciun efort,in timp ce el spune ca orice minut cu ea il stoarce de puteri.Ea se baga in pat,se strange colac,cu mana la burta.durerile ei o inteapa mute.Ea tace.El pleaca peste cateva minute.Alta bucata de energie pierduta,ea va adormi mai repede ca in alte seri.Se consuma in act si actul o consuma peste ea.Mai nemultumita ca la inceput adoarme in ale sale dureri.Nimic nu o multumeste.Florile si muzica au disparut de mult timp.Doua animale se iubesc pe muteste.


Daca ar fuma,cu siguranta dupa ar fi iesit la o tigare afara.Simte nevoia sa faca ceva,sa se gandeasca mai bine.Din ochiul altora,viata ei e usoara.Din prisma ei,niciodata nu va fi usoara.


Isi aminteste cand a plans de bucurie prima oara.Crezuse ca ramasese.Atatea temeri o strangeau de gat ca avea o culoare a fetei stranie,vorbea mai putin.Cand durerile au luat-o si pata de sange,atat de amanata,aparuse,a inceput sa planga ca un copil.Atunci ea a realizat ca nu vrea sa devina adult inca.Nu vrea sa aiba povara acestei frici permanente.


A facut cateva greseli in relatia ei...Cand s-a certat cu el,de craciun,a intalnit pe net pe altcineva.Chimia exista intre ei.El o vrajise cu vorbe calde si ea cazu prada.Au vorbit lucruri din ce in ce mai intime.Afla despre el ce ii place sa faca in "anumite situatii"si parea ca se potriveau.Vorbira zile in sir,nopti in sir,atunci el tipa la ea pe mess.Ea simti cum un pumnal ascutit i se infige in inima,nimeni nu tipase la ea si nu-i adresase asemenea cuvinte.Nu o sa zic aici ce.Se supara pe el cateva zile si iar ii vorbi.tot ce ii spunea o tulbura intr-un mod ciudat.O speria si o atragea,fascinatia ei pentru barbatul din el,acel barbat matur,crestea intr-un mod tulbure.Copilul din ea vroia aventura,sex,saruturi fierbinti,viata traita la maximum,viata de noapte,libertate,revolta impotriva traditiilor,cutumelor,familiei,sa plece din casa ei,sa plece in lume.Probabil se afla in acea perioada a lunii in care simte ca vrea sa rupa lanturile,simte ca fuge in noapte ametita,fara sa stie unde vrea sa ajunga si fara sa vada prea bine drumul.El avea planuri mari pentru ea,din fata cuminte s-o faca ....si ea se sperie la gandul ca el vrea in cateva ore sa si-o faca sotie.Descoperi dintr-odata,de parca se trezi de la o galeata de apa rece pe fata,ca au idei diferite,ca el nu crede in cinstit,in onest,ca e infractor.Tot ce credea,tot ce simtea ea,deveni frica si repulsie mocnita.Mai avea vise cand pleca cu el din tara si incepea o alta viata.Dar visele s-au rarit si ea s-a intors la actualul,cuminte,fara idei bizare,fara rupere de banal,fara revolutii.Nici asa nu emultumita dar prefera sa-si faca viitorul cu mainile sale decat sa accepte ce i se da.


Sa fi constient,doare.Mai bine inchizi ochii ca sa-i deschizi mai impaclati,sa vezi doar ce te intereseaza pe tine,sa ajungi ceea ce vrei.A avut perioade cand a zis:"Vreau sa fiu ca ceilalti,sa ma pierd in multime!"A incercat o vreme si si-a zis :"Gata!Nu pot sa fiu ca ceilalti,nu ma incadrez deloc in decor.cine vrea sa-mi fie prieten,sa fie ca mine!"A fost rebela de mica,raspundea mereu bunicilor.Acum isi aminteste si distinge mult mai bine:vedea rautatea din ei si le raspundea,punea paie pe foc,ii ranea din vorbe.Nici ei nu meritau prea mult.Se certau mult cu ai ei,cand credeau ca le e mai bine,socrii ziceau ca il dezmostenesc pe tata si sa plece cu chirie.Cand vroiau sa schimbe ceva prin cotinetele din curte,ei se opuneau.Pana nu au murit parintii ei nu au putut sa faca nimic prin curte.Se muncea la camp ca hotii de cai:prasitul cu calul in arsita soarelui de seara,sapatul in miez de zi mancand masline si branza,de bei apa de nebun,te bate soarele in cap,te ascunzi de soare intre frunzele de zarzar,de 3 ori pe hectar,la cules,cand frunzele de porumb te taie pe maini si pe buze,fata,cand se urcau in caruta pe porumb,sa ajunga acasa.Toti in caruta,calul mergea domolcaruta se misca greu incarcata pana la refuz si cu oamenii glumind in ea,sa mergi in caruta pe camp,noaptea,cand stele apar la orizont,cand nu vezi drumul si pare mult pana acasa,cand auzi doar pasii grei ai copitelor calului,cand mama te infasoara intr-un flaner,cand baietii vecinei tin haturile calului si se dau bine pe langa monstru:tataia al ei.Alea au fost cele mai bune vremuri.Nu isi poate imagina cine nu a trecut prin examenul pamantului ce simte un om cand isi vede lanul inalt de porumb,cand intra toti pe randuri la cules,cand mananca mezeluri stand jos pe musamale,fete de mese,cand rad si glumesc culegand porumbul,cand sticla de suc se plimba din om in om,cand in sfarsit ajung,mandri,acasa,in varf de caruta si in curte munca incepe din nou.Ce veselie cand urca porumbul in pod.Se nasc idile,prieteniile se leaga si mai strans,socrii isi urasc nora si mai tare si uneori,se mai las asi cu scandal.Cand socrul beat vrea sa dea in nora fara motiv.Legenda porumbului e legenda de cand taranul nu a mai putut sa-si cultive pamantul si l-a arendat.Farmecul ce parea odata fara de sfarsit,de basm,a disparut ca un fum in vant.Timpul trece greu.Viata se rostogoleste in vaduri din ce in ce mai seci.


Traiesti o viata intreaga urand feminismul artificial,prefacatoria si falsul,ca la 20 de ani sa iubesti parul lung,sensibilitatea,delicatetea,sarmul,frumusete a intretinuta,tot ce e feminin.Trece timpul si crezi ca nu-ti doresti iubire ca-n basme si de fapt tanjesti pentru asta ca un fapt ultim si suprem al vietii.


erau vremuri cand copiii nu-si alegeau prietenii dupa haine,reputatie,unde a iesit sambata seara.Te jucai cu ei pentru ca nu-i puteai refuza,nu puteai fi rasista,nu spuneai nu usor,nu conta ca au bube sau asa zisi paduchi.Erati prieteni si viata era roz.Ea isi oprea amicii din jocul de fotbal sa priveasca norul roz-albastru ce se ivise pe cer.si ei erau fascinati de nor,pentru ca ea era fascinata de nor si ei erau fascinati de ce ii trecea ei prin cap.


to be continued!


Ți-a plăcut acest text? Dă-l mai departe!



5

1 comentariu pentru Cap 4

Adauga comentariul tau
  • postat de thutat la data de 24.07.2012, 02:43
    Imi place ca reliefezi un lucru real: oamenii se schimba, evenimentele se schimba, viata se schimba.

    Si cel mai mult imi place acest paragraf: "Traiesti o viata intreaga urand feminismul artificial,prefacatoria si falsul,ca la 20 de ani sa iubesti parul lung,sensibilitatea,delicatetea,sarmul,frumusete a intretinuta,tot ce e feminin.Trece timpul si crezi ca nu-ti doresti iubire ca-n basme si de fapt tanjesti pentru asta ca un fapt ultim si suprem al vietii."

    Este real. Aproape totul se schimba. Chiar si schimbarea poate fi schimbata winking



Spune-ti parerea despre Cap 4


Nume*
Email (dacă vrei să fii anunţat când apar comentarii noi)
Titlul comentariului
Comentariul tău

cod de validare
loader generează cod nou
Cod de validare*
Anunţă-mă când apar comentarii noi