Ai deja un expresial? Atunci: login in expresial
Inca n-ai un expresial? Atunci: fa-ti un expresial

inchide fereastra
Username
Parola
Am uitat parola | Inregistrare

Dă LIKE pentru Spunetiparerea.ro!
apasă butonul de LIKE de mai jos



sunt deja fan

-> -> -> Inceput de viata

Inceput de viata

postat la data 12.07.2012, ora 22:16
categorie: Ficțiune

Share | |


Capitolul 1



Aflat la o rascruce de drumuri,timpul dadea voie la viata unei noi fiinte.Se nastea in dureri groaznice intr-o maternitate jegoasa intr-o zi geroasa de iarna.Era 7 ianuarie 1993,ora 2 dupa amiaza.dupa 7 ore de dureri de neinchipuit,timp in care asistentele nu au dus-o in sala de nasteri sa nasca pentru ca soacra ii luase din greseala portofelul si nu le daduse nimic,o asistenta a venit la ea si i-a zis ca o s-o ajute sa aduca pe lume singurul copil al acelei familii pentru care destinul parea ca nu o sa-i lase sa vada la fata fericirea.


Fetita era sanatoasa,desi,de lungime si marime parea mai mult un pisoi decat un copil,greutatea era 2.4kg.Ochii mari aveau sa ii dea o aura aparte desi pana pe la 15 ani parea subnutrita,foarte slaba.Toata lumea o vedea ca pe un copil foarte slab si sincer,nu se astepta nimeni sa creasca dintr-o data si sa ajunga o domnisoara cu forme,dorita de ochii multor baieti de diferite varste.


zilele trec greu in maternitate,in conditii mizere,tocmai de aceea intoarcerea acasa a fost mult asteptata.Copilul a fost iubit si rasfatat de bunica si de mama desi nu isi permiteau cine stie ce conditii pentru ea.La vizita doctorului o gasea mereu imbracata in dantela si ochii mari,atunci negri,priveau curiosi persoana straina.


Viata nu a fost si nu va fi mai usoara ca atunci.Le numim vremurile de aur.Desi parintii aveau soba pe gaz si peste noapte in camera era frig,viata nu avea sa devina mai buna cand soba s-a transformat intr-una de teracota.Pozele sunt putine din vremea aia.Stiu si acum ca gandurile aveau o activitate la fel de dezvoltata numeric ca azi.Credea ca daca baga hamsiile intr-un borcan cu apa vor invia sau ca facea magie si dispareau norii de ploaie.Vremurile si soarele nu au mai stralucit niciodata ca atunci.Se juca pe strada cu copii din 5 familii si viata,cu micile ei "mari"drame cand copiii se certau se desfasura lin,isi aminteste si azi cu nostalgie jocurile,certurile si impacarile,cum acorda sanse egale fiecarui copil,cum se purta cu admiratorii.In grupul ei erau urmatoarele persoane:verisoara Nicoleta cu care nu s-a inteles niciodata perfect si peste ani si-a dat seama ce aere de superioritate isi luase si ce prefacuta devenise,Danutz,vecinul cu care bunicii nu o lasau sa se joace,dar nu-i asculta,[imi dau seama ca a facut intotdeauna doar ce a vrut,a facut de capul msau,cum s-ar spune,a fost rebela in limite si a platit cu varf si indesat],Gabi vecinul a carui mama era de fapt matusa,noi nu o cunosteam,furacios si vanitos,indragostit de ea,ii dadea flori albe de liliac,dar prea mandru pentru a recunoaste,Mada,caruia ii spuneam intr-un timp "Capsunica"pentru ca era pistruiat si avea o forma ciudata a craniului si proscrisa "Milca",provenea dintr-o familie foarte saraca,lumea zicea sa nu ne mai jucam cu ea ca e o stricata si ca are paduchi.bineinteles ca firea ei blajina si buna nu o lasa sa o alunge pe astfel de teorii nefondate.Ea accepta e oricine in grup.Nu a facut diferente de rasa sau bogatie si totusi ea avea sa fie marginalizata,discriminata.


Era doar inceputul unei copilarii fericite.Fugea repede de la masa pentru a iesi din nou pe strada,sa se joace.Grupul asta functiona pentru ca ea ii impaca si ii unea in joc.Toti spuneau ca vin "la Oana de la tei".Ea tinea cont de fiecare si ei se jucau doar dupa ce iesea ea.Era centrul lor spiritual,plina de sfaturi si compasiune,nu era cea mai buna alergatoare,fricoasa sa piarda,sa  cada,sa se faca de ras in fata lor,sa fie slaba,simtea in ea o slabiciune care o rodea.Avea sa afle ca tinea la corpul ei atat de mult de aceea nu vroia sa se loveasca,juleasca,poate era egoista.Sau poate ca vroia sa arate bine.Danut o atinse pe mana intr-o zi cand stateau pe iarba si ii asteptau pe ceilalti sa vina de la masa.Se uita in alta directie dar a pipait cu mana iarba pana si-a pus-o deasupra palmei ei.ea a simtit primul fior al dragostei.Il placea desi era mai mic cu un an.Lumea trecea de la masina si ea isi retrase mana pentru a nu fi vazuta asa.Rusinea si jena o impiedica sa faca ceea ce simtea.Tot aceste sentimente au facut-o sa il loveasca pe Gabi in urmatoarea imprejurare:Maria,o sora mai mare a Milcai,cu un an mai mare decat ea,o intreaba pe ea daca il place pe Gabi ca pe un prieten,ea stia ca are subinteles si a zis ca da,il intreaba si pe el si raspunsul e da.Atunci il pune sa o ia in brate asa cum se obisnuieste sa treci mireasa pragul casei.Ea se rusina,langa ei jucau mai multi baieti fotbal,ca sa o dea jos a inceput sa dea din picioare si sa-i zica sa o dea jos si cum el nu intentiona,ea il lovi neintentionat cu genunchiul in barbie.


Era un copil obisnuit.bine nu prea obisnuit.Ii curgea sange din nas in primul an de gradinita si asa pierdu ea un an.Parea cam anemic,lua vitamine.Se juca in curtea sa,de prieteni nu ducea lipsa.Baiatul pereche in copilarie fusese Vlad.Nascut in decembrie,un sagetator puternic,se purtau ca doi indragostiti.Copila,il placea pe rand cand pe Vlad,cand pe Gabi,cand pe Danutz.Nu pot spune ca era usuratica sua nu pentru ca era doar un copil si la varste sub 13 ani nu se pot da astfel de calificative.In inima ei micuta s-au perindat multi,dar,cand a avut sansa sa fie cu Vlad,l-a refuzat pentru ca nu venise el sa o intrebe fata in fata.Astfel de "nu" a spus si lui Gabi cand la 14 ani o intrebase daca il place.Ea atunci chiar il vedea urat.


La 14 ani jumatate avea primul prieten.Mai avea o saptamana de scoala si s-a combinat cu el.Erau de aceeasi varsta.A fost frumos,saruturile alea nu au fost uitate,buzele mult prea moi,adevarate miracole umane.A durat o saptamana.


Vara aia mama ii era bolnava.Ca sa nu stea prea mult in preajma ei si sa planga toata ziua,mai bine iesea la poarta.Cercul se schimbase.Aparusera personaje noi,disparusera altele.Erau doar ea,Milca,Clampau si Bogdan zis Labus.Bogdan era fermecator:inalt,slab,ochii albastrii ca marea,pielea alba,acoperita de un puf moale,scurt,blond.Fuma.Era misterios,povestea cu sarm.Ochii ei curati i se scurgeau dupa el.El dupa ea.Naiv,inocent,timid,nu ii spuse in fata ca o placea.Ii spuse prin Milca.Ea ii spuse ca o sa se combine in seara aia.Inima ii tremura ca la orice iubire adevarata si implinita.In acea seara Milca nu a stat prea mult.Au ramas doar el,Bogdan,ea si inca unul,fara importanta,fara nume.Oriunde se aseza pe canapeaua de la poarta,el o lua in brate pe la spate.A incercat sa scape de el.Sa plece in curte.El nu o lasa.O ruga cu ochi blajini.Cu cateva seri inainte cand stateau seara la poarta,el fuma si sufla fumul spre fata ei.Clampau traduse gestul:o dorea.O dorea cu ardoare mocnita,nespusa.Cand a auzit asta,intreaga ei fiinta inca neatinsa de vreo mana de baiat,se cutremura.Avea sa afle mai tarziu ca ceea ce simtise se numea excitatie si ca vorbele fierbinti au acest efect.Avea sa simta de putine ori,poate inca o data sau de 2 ori ce a simtit cand a auzit ca el o dorea sau ce simtea cand el a luat-o in brate si ea nu s-a mai zbatut in bratele lui si a stat cuminte,cu spatele lipit de abdomenul lui,cu fata si parul pe gatul lui,simtind fiecare respiratie si auzindu-i inima batand.Astfel de sentimente nu se uita.Raman gravate in suflet,in trup.El isi vara mainile pe sub bluza ei.Era imbracata intr-un tricou roz,mulat.Degetele lui erau reci,reci cum sunt si degetele ei azi.Erau subtiri si dornice,experimentate.Ea nu-l lasa sa-i ajunga la sutien,sa-i simta sanii.Era noapte,lumina de la stalp cadea monoton si obscur dand un aer de basm acelor vremuri indepartate;atat de dragi pentru ca atractia nu se fabrica,nu se mimeaza.Ea nu a mai simtit ceea ce a simtit in aceste mici atingeri ale lui,cu cel cu care a stat 3 ani.Placerea carnala nu inseamna nimic fata de atingerile caruia pe care il doresti cu inima casta si curata.Nimic nu poate egala fiorii iubirii din copilarie.In seara cand ea trebuia sa se combine cu el,el veni la poarta cu un alt prieten,la fel de blond,de frumos,mai smecher,mai experimentat,care nu o vedea decat ca pe o fata frumoasa.fata de el care,ii placea ei sa creada,poate asa era,care o adora,o iubea in simplitatea ei,usor pensata,parul putin tuns,ondulat si negru.Cand el o trase inspre el,a pieptul lui,intr-o seara de iarna,sub acelasi bec chior,ea il respinse,cu prostia cu care nu te lasi sarutata desi il placi pe tip.Mandria,jena,teama de a fi vazuta de vecini era atunci mai important.Mama ei nu era de acord cu acest baiat,nu vroia sa auda de el,nu dorea ca fiica ei sa aiba de-a face cu fiul unor parinti betivi.O prostie!Daca iubesti iubesti!nu conteaza ca parintii sunt betivi,fugi cu el in lume si esti fericita.Asa trebuia sa faca.Dragostea tine de foame,se priveau in ochi si se saturau.el era blandetea,frumusetea,virilitatea,copilaria intruchipata.Era cel mai bun pentru ea.Ce conteaza ca esti sarac sau ca nu ai studii?Va potriviti,va potriviti! va iubiti,va iubiti!


Da,a dat cu piciorul sa primeasca primul sarut de la cine chiar merita.A respins pe cine placea.Nu a stiut sa recupereze aceste alegeri.Poate ca nu ramanea cu el dar trebuia sa incerce,nu sa-l lase pe frumosul Bogdan cu ochii in soare in acea noapte blestemata si sa se combine cu prietenul lui,care o vrajise cu 3 vorbe goale.A auzit peste zile ca in seara aia a plans pentru ea,fuma si lacrimile ii curgeau siroaie.I-a fost atat de mila de el ca s-ar fi combinat cu el doar pentru a repara greseala.Peste ani,simte aceiasi fluturi si fiori in suflet cand il vede.El seamana cu ce fusese,ea seamana cu ce fusese la 14 ani.Inca se iubesc.Se vad si sar scantei.El e acum cu Milca,sufletul ei e zdrobit cand se gandeste la asta.Ea i-ar ocroti pe toti,sa le fie bine tuturor.L-ar lua sub aripa ei protectoare,l-ar iubi ea cum nu l-a mai iubit nimeni doar sa nu-l vada in preajma acelei fete care a devenit in timp o parasuta si a mintit-o mult,luandu-i prietenul in alte imprejurari.


Copilaria nu se uita.Chipurile dragi nu se trec.Prietenul cu care are azi o relatie aflata in stadiu terminal,aproape sa se desparta amiabil,i-a urat din tot sufletul pe prietenii ei,aia vagabonti si inculti,a despartit-o de ei si ii uraste pentru ca ea le-a dat locsoare in inima ei.Nu a vorbit cu el despre ceea ce simte cand ii vede azi.L-ar supara.


Revazand in cap trecutul,ar face alte alegeri.Ar lupta pentru Bogdan al ei.


Ce conteaza reputatia cand oricum o pierzi,cand esti fitos dar nefericit?Te consideri fara noroc in dragoste.te consideri usuratica si din exterior esti catalogata drept "inspaimantata de barbati",pari ca fugi cand cineva te atinge din greseala sau se da la tine.tu nu iti dai seama ce faci.te inrosesti,te fastacesti si pleci imediat.Nu dai sanse nimanui.Inca visezi la print.si printul,desi sarac,vicios,inca viseaza la tine.O simti in privirea lui sincera si pierduta,uimita cand te vede.

 


To be continued...


Ți-a plăcut acest text? Dă-l mai departe!



5

1 comentariu pentru Inceput de viata

Adauga comentariul tau
  • felicitări
    postat de babutavesela la data de 13.07.2012, 12:40
    pentru aces ttext eseistic. O relatare din suflet pentru toate sufletele care nu pot să înţeleagă singure marile adevăruri pe care TU, ATÂT DE TÂNĂRĂ, le-ai înţeles, le-ai intuit corect. Trebuie să fim lăsaţi, să greşim "pe alegerea noastră" pentru a nu rămâne marcaţi de regrete.



Spune-ti parerea despre Inceput de viata


Nume*
Email (dacă vrei să fii anunţat când apar comentarii noi)
Titlul comentariului
Comentariul tău

cod de validare
loader generează cod nou
Cod de validare*
Anunţă-mă când apar comentarii noi